'A venit a venit toamna...acopera-mi inima cu ceva.'
Hm.. nu ma simt implinita daca a venit toamna. Nu ma simt nici dezamagita. Sunt dezamagita din anumite puncte de vedere dar nicio legatura cu toamna. De toamna sunt intotdeauna dezamagita. Aceleasi frunze aramii tot timpul. Nici macar nu formeaza covorul despre care tot spunem noi in compunerile noastre din clasa 1a. De covorul multicolor. De minunatiile naturii cand se schimba,cand isi da jos haina, devine usor usor nuda. Nu.. nu ma impresioneaza. La fel si iarna. Singurul anotimp care chiar l-am iubit sincer de cand eram mica. De zapada sa.. valul de nea ce acopera casutele cu hornuri fumegande. Suna a Alecsandri asta. Da... de cativa ani nu mai e la fel. As vrea sa prind o iarna..sa fie luna plina, sa ma urc pe un acoperis, sa am un hanorac gros si o ciocolata calda. Ca o imagine din desene animate, cu pisicile care se uita la luna plina. Eu sa fiu pisica. Sa imi fie frig si sa simt nevoia de a ma incalzi. Da, nu sunt ceea ce multi ar crede. Nu sunt fata care nu se lasa doborata. Nu sunt fata care sta in banca si rade in continuu si care nu e niciodata trista. Nu sunt deloc asa. Undeva in spatele tuturor aparentelor se ascunde o fetita iubareata de ciocolata calda, de plapumi de zapada, de ingerasi, de baietii romantici carora le plac fulgii din parul fetelor. Iubareata in general. As vrea sa retraiesc unele clipe din iarna, de cand eram mica. Zapada din alocuri galbena(din habar nu am ce motive:) ),cum ieseau omuleti de care intr-un final imi era frica ca ma vor urmari pana la bloc. De-aia le construiam fata tot timpul spre strada. Sa nu vada unde ma duc cand urc in scara..sa nu cumva sa ma urmareasca.
Un singur lucru nu imi place la iarna. Cateii vagabonzi, uzi si cu ochii rosii care dimineata la 6 stau la usa unui magazin care se deschide abia la 9. Deschid ochii la fiecare pas care trece pe langa ei..si le vezi ochii injectati.
Vreau iarna mea de altadata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu