Aberant

Well, well, long time no write.
Probabil cea mai mare framantare a mea in momentul asta este trecerea timpului, care vesnic ma va speria. Dar subiectul l-am dezbatut atat de des ca nu as sti neaparat ce sa mai spun. As putea sa zic cauzele si cum ma simt cand observ anumite chestii... da, asta am sa fac.
Astazi, la balul bobocilor, pur si simplu imi parea rau din anumite puncte de vedere de ce sunt eu. Bobocii si boboacele parca proaspati porniti pe drum. Toti antrenati sa spuna anumite lucruri, sa faca anumite gesturi. Toti pareau rigizi, de frica sa nu greseasca, sa nu dea totul in bara. Mi se pare stupid. Eu ma imaginam cum daca as fi fost din nou a 9a, de data asta as fi participat, si m-as fi pus serios pe slabit burta mea fantastica. Si ma imaginam dansand ca o besmetica pe "Jet - are you gonna be my girl". Nu dansuri aranjate, nu repetitii inainte. As fi facut totul spontan, aveam o scena intreaga pentru mine. Multi probabil ar fi ras, poate cineva m-ar fi fugarit pe scena. Heh... ma imaginez pe tocuri alergand de cine stie ce prof care ar zice ca fac de rusine liceul . Nu mai pot eu frate.
Mi se pare atat de ciudat ...sa fiu a 10a.. da, mai sunt 3 ani intregi aproape,dar uite,acusi vine vacanta de vara deja. E noiembrie... deja se apropie tezele. Doamne, cand trece timpul asa?
Ideea este, imediat ce termin a 12a, totul se schimba. Absolut totul. Nu mai e cand esti boboc de liceu, ca vai s-au schimbat profii, vai ca is naspa profi, e infricosatoare Rozi, te omoara Ciobanu. In bucuresti sau orice alt oras sau tara unde faci facultatea, totul se schimba. Mediul inconjurator, mai multa poluare, prieteni noi, prieteni vechi mai putini. Prietena/prieten.. E trist ca practic intr-un final urmezi tot cursul vietii care il urmeaza toata lumea. Iti promiti in liceu ca 'nu bai, eu nu o sa fiu parinte de ala care nu lasa copilu la petreceri, nu o sa fiu parinte de ala care il freaca cu notele, nu o sa pierd legatura cu oamenii, nu o sa ma casatoresc pana la 30 de ani sau chiar deloc.' ..da...cati chiar fac asta? nu toti ajungem tot acolo? Nu tot la schimbat scutece si plimbat caruciorul in lift o sa ajungem?
Se schimba tot, te maturizezi nu mai ai teribilismul ala in tine ca totul va fi diferit pentru ca asa vrea muschiul tau si pentru ca e viata ta si tu o controlezi. Pana la urma n-ai incotro, de ce sa-ti complici viata fiind altfel daca nu faci decat sa fii considerat imatur?
Ce spuneam?
Da, am ajuns de la o idee la alta.
Totul se leaga... si e trist ca sunt atatea evenimente din viata unui om care promiti ca nu le faci dar tot le faci. sau promiti ca le faci si n-ai sa le faci. As vrea sa fiu remarcata prin ceva. Sa fac ceva de care chiar sa fiu mandra, si sa stiu ca nimeni n-a mai facut asta.
As vrea ca timpul sa fie mai ingaduitor cu mine si sa ma lase sa experimentez mai mult micile bucurii. Acel timp,de care momentan ma indoiesc daca mai exista.
Uhm...consider chestia asta putin aberanta si abstracta, si nici foarte interesanta,deci ma voi opri aici. read you guys around:)