De dimineata m-am trezit binedispusa, optimista,chiar daca abia am putut sa ma trezesc. Defapt m-am trezit luni bine...si m-am simtit relativ bine toata ziua..si ieri si azi. Chiar daca au fost 2 teste unu dupa altul, chiar daca era o caldura de vreo 30 de grade in clasa, 27 de suflete inchise, eu langa calorifer si soarele batandu-mi in ceafa. Da, a fost o zi frumoasa.. pe hol zambeam oamenilor chiar si fostii colegi cu care nu prea mai aveam nicio tangenta. Defapt...nu, pe ei nu ii salutam, as fi tinut minte reactia lor ciudata daca ii salutam. Dar in orice caz m-am simtit bine din punctul asta de vedere.
Ar fi fost bine daca ramanea totul asa.. M-a lovit o durere ingrozitoare de cap, care m-a facut sa pierd 3h din aceasta dupa amiaza mirifica. Si tot ma doare, si sunt putin irascibila cu ocazia asta. Deci nu raspund de viitoarele mele actiuni. Test chimie maine (si engleza, dar asta e cantitate neglijabila). Daca citeste cineva asta, si se simte bun la materia de organica a 10a. Please do announce:) (god, am ajuns disperata)
If you don't like something change it. If you can't change it, change your attitude. Don't complain.
marți, 28 octombrie 2008
sâmbătă, 25 octombrie 2008
Definitie
Societate - sunt grupări mai mari de oameni care convieţuiesc, trăiesc împreună
Societatea nu traieste impreuna, din moment ce nu stie sa isi accepte oamenii cu calitatile si defectele lor.
Societatea nu va scoate niciodata in evidenta oamenii cinstiti si buni.
Societatea nu accepta ideea de incalcare a legii. Accepta doar legi stricte, care nu sunt respectate.
Societatea nu stie sa puna in valoare ce are bun, doar tot ce-i mai rau, reusind sa atraga atentia asupra problemelor,fara sa caute o solutie.
Societatea nu va scoate niciodata in evidenta artistii, adevaratii oameni cu care n-am fi nimic. Am fi doar un punct.
Societatea stie doar sa te fure de tot ce ai mai bun, sa-ti fure sufletul si sa nu ti-l dea inapoi. Ca un mic copil care iti ia jucaria doar pentru ca ea nu are, dar vrea.
Societatea e egoista! Societatea doarme atunci cand tu ai probleme!
Societatea se plimba cu mainile in buzunar, tinand in mana un mobil bun impreuna cu alte bunatati, pe cand tu te tii de cheile tale, sperand sa nu ti le fure cineva... pentru ca e tot ce ai mai valoros. In afara de familie.
Societatea rade atunci cand tu dai cu pumnii in pereti, cand simti ca ai o cadere nervoasa, cand simti ca totul se contrasteaza si tu nu-ti gasesti locul.
Societatea isi cumpara pahare noi cand tu incerci sa il lipesi pe cel spart.
Ea copiaza la teste si bea noaptea, cand tu te scufunzi in hartii si pixuri.
Societatea se va mentine tot timpul printre primii in absolut toate, pe cand tu te vei uita urat la ea. Si nu o sa ii pese.
Societatea mananca fructe de mare, in timp ce tu te multumesti cu niste hamsii nenorociti.
Societatea inoata in mare cand tu te uiti dupa trenul 'Suceava-Mangalia'.
Tu vei fi acela care se uita la un televizor de 17 inch, ea va avea 5 televizoare in camera. Plasma... 30 inch pe putin.
Tu ai sa fii cel care isi cauta maruntul in buzunar si il pune intr-o pusculita si il numara la fiecare sfarsit de saptamana. Societatea va fi cea care va arunca maruntul doar pentru a fi mai usor buzunarul.
Tu vei fi cel care va zambi la vederea unui prieten nou si la o bucatica de turta dulce. Un zambet din toata inima. Ea se va scarbi, va zambi doar la vederea 'malaiului'.
Societatea stie doar sa profite si sa manipuleze.
La urma urmei... societatea nu te va ajuta niciodata cand o sa ai nevoie. Din contra, va da vina pe tine ca nu esti destul de atent in viata. Si ca vei invata din greseli. Societatea nu va fi niciodata de partea ta.
Nu sunt antisociala. Sunt doar anti-societate.
Societatea nu traieste impreuna, din moment ce nu stie sa isi accepte oamenii cu calitatile si defectele lor.
Societatea nu va scoate niciodata in evidenta oamenii cinstiti si buni.
Societatea nu accepta ideea de incalcare a legii. Accepta doar legi stricte, care nu sunt respectate.
Societatea nu stie sa puna in valoare ce are bun, doar tot ce-i mai rau, reusind sa atraga atentia asupra problemelor,fara sa caute o solutie.
Societatea nu va scoate niciodata in evidenta artistii, adevaratii oameni cu care n-am fi nimic. Am fi doar un punct.
Societatea stie doar sa te fure de tot ce ai mai bun, sa-ti fure sufletul si sa nu ti-l dea inapoi. Ca un mic copil care iti ia jucaria doar pentru ca ea nu are, dar vrea.
Societatea e egoista! Societatea doarme atunci cand tu ai probleme!
Societatea se plimba cu mainile in buzunar, tinand in mana un mobil bun impreuna cu alte bunatati, pe cand tu te tii de cheile tale, sperand sa nu ti le fure cineva... pentru ca e tot ce ai mai valoros. In afara de familie.
Societatea rade atunci cand tu dai cu pumnii in pereti, cand simti ca ai o cadere nervoasa, cand simti ca totul se contrasteaza si tu nu-ti gasesti locul.
Societatea isi cumpara pahare noi cand tu incerci sa il lipesi pe cel spart.
Ea copiaza la teste si bea noaptea, cand tu te scufunzi in hartii si pixuri.
Societatea se va mentine tot timpul printre primii in absolut toate, pe cand tu te vei uita urat la ea. Si nu o sa ii pese.
Societatea mananca fructe de mare, in timp ce tu te multumesti cu niste hamsii nenorociti.
Societatea inoata in mare cand tu te uiti dupa trenul 'Suceava-Mangalia'.
Tu vei fi acela care se uita la un televizor de 17 inch, ea va avea 5 televizoare in camera. Plasma... 30 inch pe putin.
Tu ai sa fii cel care isi cauta maruntul in buzunar si il pune intr-o pusculita si il numara la fiecare sfarsit de saptamana. Societatea va fi cea care va arunca maruntul doar pentru a fi mai usor buzunarul.
Tu vei fi cel care va zambi la vederea unui prieten nou si la o bucatica de turta dulce. Un zambet din toata inima. Ea se va scarbi, va zambi doar la vederea 'malaiului'.
Societatea stie doar sa profite si sa manipuleze.
La urma urmei... societatea nu te va ajuta niciodata cand o sa ai nevoie. Din contra, va da vina pe tine ca nu esti destul de atent in viata. Si ca vei invata din greseli. Societatea nu va fi niciodata de partea ta.
Nu sunt antisociala. Sunt doar anti-societate.
vineri, 24 octombrie 2008
Destainuri
Da, trebuie sa spun neaparat si asta. Daca tot n-am mai scris asa mult, scriu azi pentru mai multe zile.
Bine zicea, cine zicea,ce zicea. Nu-ti ajunge o viata sa cunosti un om. Nu-mi ajunge deloc. Ce te credeam initial cu suflet bun, trecuta prin multe, cu multe idei ca ale mele. Esti acum doar un egoist. De ce te mai superi cand nu esti acceptat in anumite lucruri, si de ce te implici daca stii ca nu te 'implici' ? Ce rost are sa te chinui singur daca si-asa nu faci nimic sau doar faci sa stresezi oamenii, fara ca tu sa te stresezi singur.
Poate unele nevoi sunt mai importante, dar uneori trebuie facute compromise pentru ceea ce vrei sa faci, pentru ca ceva sa iasa bine. De ce de fiecare data cand cineva spune ceva, tu trebuie sa ai ceva mai bun de facut? Macar de-ar fi bun.
Ma dezamagesti tot mai tare pe zi ce trece. Si nu doar tu.
Poate totul a pornit de la mine:| Next time i shall be more careful with what i chose.
Bine zicea, cine zicea,ce zicea. Nu-ti ajunge o viata sa cunosti un om. Nu-mi ajunge deloc. Ce te credeam initial cu suflet bun, trecuta prin multe, cu multe idei ca ale mele. Esti acum doar un egoist. De ce te mai superi cand nu esti acceptat in anumite lucruri, si de ce te implici daca stii ca nu te 'implici' ? Ce rost are sa te chinui singur daca si-asa nu faci nimic sau doar faci sa stresezi oamenii, fara ca tu sa te stresezi singur.
Poate unele nevoi sunt mai importante, dar uneori trebuie facute compromise pentru ceea ce vrei sa faci, pentru ca ceva sa iasa bine. De ce de fiecare data cand cineva spune ceva, tu trebuie sa ai ceva mai bun de facut? Macar de-ar fi bun.
Ma dezamagesti tot mai tare pe zi ce trece. Si nu doar tu.
Poate totul a pornit de la mine:| Next time i shall be more careful with what i chose.
Aberant
Well, well, long time no write.
Probabil cea mai mare framantare a mea in momentul asta este trecerea timpului, care vesnic ma va speria. Dar subiectul l-am dezbatut atat de des ca nu as sti neaparat ce sa mai spun. As putea sa zic cauzele si cum ma simt cand observ anumite chestii... da, asta am sa fac.
Astazi, la balul bobocilor, pur si simplu imi parea rau din anumite puncte de vedere de ce sunt eu. Bobocii si boboacele parca proaspati porniti pe drum. Toti antrenati sa spuna anumite lucruri, sa faca anumite gesturi. Toti pareau rigizi, de frica sa nu greseasca, sa nu dea totul in bara. Mi se pare stupid. Eu ma imaginam cum daca as fi fost din nou a 9a, de data asta as fi participat, si m-as fi pus serios pe slabit burta mea fantastica. Si ma imaginam dansand ca o besmetica pe "Jet - are you gonna be my girl". Nu dansuri aranjate, nu repetitii inainte. As fi facut totul spontan, aveam o scena intreaga pentru mine. Multi probabil ar fi ras, poate cineva m-ar fi fugarit pe scena. Heh... ma imaginez pe tocuri alergand de cine stie ce prof care ar zice ca fac de rusine liceul . Nu mai pot eu frate.
Mi se pare atat de ciudat ...sa fiu a 10a.. da, mai sunt 3 ani intregi aproape,dar uite,acusi vine vacanta de vara deja. E noiembrie... deja se apropie tezele. Doamne, cand trece timpul asa?
Ideea este, imediat ce termin a 12a, totul se schimba. Absolut totul. Nu mai e cand esti boboc de liceu, ca vai s-au schimbat profii, vai ca is naspa profi, e infricosatoare Rozi, te omoara Ciobanu. In bucuresti sau orice alt oras sau tara unde faci facultatea, totul se schimba. Mediul inconjurator, mai multa poluare, prieteni noi, prieteni vechi mai putini. Prietena/prieten.. E trist ca practic intr-un final urmezi tot cursul vietii care il urmeaza toata lumea. Iti promiti in liceu ca 'nu bai, eu nu o sa fiu parinte de ala care nu lasa copilu la petreceri, nu o sa fiu parinte de ala care il freaca cu notele, nu o sa pierd legatura cu oamenii, nu o sa ma casatoresc pana la 30 de ani sau chiar deloc.' ..da...cati chiar fac asta? nu toti ajungem tot acolo? Nu tot la schimbat scutece si plimbat caruciorul in lift o sa ajungem?
Se schimba tot, te maturizezi nu mai ai teribilismul ala in tine ca totul va fi diferit pentru ca asa vrea muschiul tau si pentru ca e viata ta si tu o controlezi. Pana la urma n-ai incotro, de ce sa-ti complici viata fiind altfel daca nu faci decat sa fii considerat imatur?
Ce spuneam?
Da, am ajuns de la o idee la alta.
Totul se leaga... si e trist ca sunt atatea evenimente din viata unui om care promiti ca nu le faci dar tot le faci. sau promiti ca le faci si n-ai sa le faci. As vrea sa fiu remarcata prin ceva. Sa fac ceva de care chiar sa fiu mandra, si sa stiu ca nimeni n-a mai facut asta.
As vrea ca timpul sa fie mai ingaduitor cu mine si sa ma lase sa experimentez mai mult micile bucurii. Acel timp,de care momentan ma indoiesc daca mai exista.
Uhm...consider chestia asta putin aberanta si abstracta, si nici foarte interesanta,deci ma voi opri aici. read you guys around:)
Probabil cea mai mare framantare a mea in momentul asta este trecerea timpului, care vesnic ma va speria. Dar subiectul l-am dezbatut atat de des ca nu as sti neaparat ce sa mai spun. As putea sa zic cauzele si cum ma simt cand observ anumite chestii... da, asta am sa fac.
Astazi, la balul bobocilor, pur si simplu imi parea rau din anumite puncte de vedere de ce sunt eu. Bobocii si boboacele parca proaspati porniti pe drum. Toti antrenati sa spuna anumite lucruri, sa faca anumite gesturi. Toti pareau rigizi, de frica sa nu greseasca, sa nu dea totul in bara. Mi se pare stupid. Eu ma imaginam cum daca as fi fost din nou a 9a, de data asta as fi participat, si m-as fi pus serios pe slabit burta mea fantastica. Si ma imaginam dansand ca o besmetica pe "Jet - are you gonna be my girl". Nu dansuri aranjate, nu repetitii inainte. As fi facut totul spontan, aveam o scena intreaga pentru mine. Multi probabil ar fi ras, poate cineva m-ar fi fugarit pe scena. Heh... ma imaginez pe tocuri alergand de cine stie ce prof care ar zice ca fac de rusine liceul . Nu mai pot eu frate.
Mi se pare atat de ciudat ...sa fiu a 10a.. da, mai sunt 3 ani intregi aproape,dar uite,acusi vine vacanta de vara deja. E noiembrie... deja se apropie tezele. Doamne, cand trece timpul asa?
Ideea este, imediat ce termin a 12a, totul se schimba. Absolut totul. Nu mai e cand esti boboc de liceu, ca vai s-au schimbat profii, vai ca is naspa profi, e infricosatoare Rozi, te omoara Ciobanu. In bucuresti sau orice alt oras sau tara unde faci facultatea, totul se schimba. Mediul inconjurator, mai multa poluare, prieteni noi, prieteni vechi mai putini. Prietena/prieten.. E trist ca practic intr-un final urmezi tot cursul vietii care il urmeaza toata lumea. Iti promiti in liceu ca 'nu bai, eu nu o sa fiu parinte de ala care nu lasa copilu la petreceri, nu o sa fiu parinte de ala care il freaca cu notele, nu o sa pierd legatura cu oamenii, nu o sa ma casatoresc pana la 30 de ani sau chiar deloc.' ..da...cati chiar fac asta? nu toti ajungem tot acolo? Nu tot la schimbat scutece si plimbat caruciorul in lift o sa ajungem?
Se schimba tot, te maturizezi nu mai ai teribilismul ala in tine ca totul va fi diferit pentru ca asa vrea muschiul tau si pentru ca e viata ta si tu o controlezi. Pana la urma n-ai incotro, de ce sa-ti complici viata fiind altfel daca nu faci decat sa fii considerat imatur?
Ce spuneam?
Da, am ajuns de la o idee la alta.
Totul se leaga... si e trist ca sunt atatea evenimente din viata unui om care promiti ca nu le faci dar tot le faci. sau promiti ca le faci si n-ai sa le faci. As vrea sa fiu remarcata prin ceva. Sa fac ceva de care chiar sa fiu mandra, si sa stiu ca nimeni n-a mai facut asta.
As vrea ca timpul sa fie mai ingaduitor cu mine si sa ma lase sa experimentez mai mult micile bucurii. Acel timp,de care momentan ma indoiesc daca mai exista.
Uhm...consider chestia asta putin aberanta si abstracta, si nici foarte interesanta,deci ma voi opri aici. read you guys around:)
miercuri, 22 octombrie 2008
duminică, 19 octombrie 2008
Simulare de fericire
Si totusi, nimic nu ar putea inlocui starea euforica care am avut-o de la o simpla bautura traditionala de iarna.
De ce iubesc iarna? Iarna nu ai sanse sa te imbeti, poti doar sa fii ametit si daca stai putin afara, nu mai esti ametit. Nu ai ce pati rau. O cana intreaga de vin fiert, alergat pe munti abrupti, hohot nebun dupa 20 de ore de liniste contagioasa. Adrenalina, asta se cheama intr-un final.
Vinul fiert este mai bun decat sexul. N-am experimentat a 2a, e drept, dar se zice ca sexul te scapa de raceala. Vinul fiert m-a scapat de gripa.
Vinul fiert e mai bun chiar decat Chuck Norris!
Mai bun decat ecstasy. Mai bun decat viata.
Ce poate fi mai placut decat sa te joci cu aburii vinului fiert, la 1950 m altitudine, deasupra norilor( cea mai superba senzatie sa treci printre nori )? Sa inviti aburii la dans, si ei, beti, accepta dansul, zburand in toate partile. Nu era chip sa-i prinzi. Degetele iti treceau pur si simplu prin ei.
Ce poate fi mai minunat decat sa alergi pe un munte abrupt, sa razi, sa tipi 'Halloooo! I'm linsday lohaaaan!', cu 2-3 grade afara maxim(s-ar putea chiar mai putin, pielea mea deja nu mai simtea nimic). Sa nu iti simti picioarele practic cand alergi. sa vezi ca norii sunt sub tine si tu alergi deasupra lor. Sa nu-ti simti picioarele!
Am sa va ignor pe toti. Si nu-mi pasa daca ma credeti nebuna. E singura mea ocazie de a ma simti bine.
(poate nu e cea mai buna chestie scrisa,defapt nu e buna deloc, dar sunt rupta de somn, si trebuia sa exprim lucrurile astea. noapte buna)
De ce iubesc iarna? Iarna nu ai sanse sa te imbeti, poti doar sa fii ametit si daca stai putin afara, nu mai esti ametit. Nu ai ce pati rau. O cana intreaga de vin fiert, alergat pe munti abrupti, hohot nebun dupa 20 de ore de liniste contagioasa. Adrenalina, asta se cheama intr-un final.
Vinul fiert este mai bun decat sexul. N-am experimentat a 2a, e drept, dar se zice ca sexul te scapa de raceala. Vinul fiert m-a scapat de gripa.
Vinul fiert e mai bun chiar decat Chuck Norris!
Mai bun decat ecstasy. Mai bun decat viata.
Ce poate fi mai placut decat sa te joci cu aburii vinului fiert, la 1950 m altitudine, deasupra norilor( cea mai superba senzatie sa treci printre nori )? Sa inviti aburii la dans, si ei, beti, accepta dansul, zburand in toate partile. Nu era chip sa-i prinzi. Degetele iti treceau pur si simplu prin ei.
Ce poate fi mai minunat decat sa alergi pe un munte abrupt, sa razi, sa tipi 'Halloooo! I'm linsday lohaaaan!', cu 2-3 grade afara maxim(s-ar putea chiar mai putin, pielea mea deja nu mai simtea nimic). Sa nu iti simti picioarele practic cand alergi. sa vezi ca norii sunt sub tine si tu alergi deasupra lor. Sa nu-ti simti picioarele!
Am sa va ignor pe toti. Si nu-mi pasa daca ma credeti nebuna. E singura mea ocazie de a ma simti bine.
(poate nu e cea mai buna chestie scrisa,defapt nu e buna deloc, dar sunt rupta de somn, si trebuia sa exprim lucrurile astea. noapte buna)
adanc.
Ii priveam cum amandoi deveneau unul. cum se completau reciproc si se contrastau prin comportament
[...prea trist pentru a continua]
[...prea trist pentru a continua]
joi, 16 octombrie 2008
Totally abstract
De maine probabil multe lucruri se vor clarifica si probabil multe lucruri se vor schimba.
Cum sa te am? Cand Dumnezeu se joaca cu mine, indreptandu-ti privirea doar spre altii. Cum sa te am cand tu existi doar pentru ea, nu pentru tine in principiu? Cum sa te am cand n-ai sa stii niciodata toate lucrurile astea?
Am sa te privesc fix in ochi! Si stim amandoi ce inseamna asta.
E ciudat cum din toate frustrarile astea un singur om ma poate scoate din toate rahaturile mele emotionale de nerezolvat si incredibil de complicate. Cum prin simpla lui prezenta el reuseste tot timpul sa ma calmeze. Sa realizez ca oceanul de pesti nu e format doar din mal, si ca pestii buni sunt undeva la mari adancimi si undeva departe de mal. Poate sentimentele mele pentru el nu se vor sfarsi niciodata, cel putin nu in totalitate. Dar ma bucur ca stie atat de bine cum sa ...'schimbe subiectul'. El ma face sa ii uit pe toti. Si toti sa devina nesignifianti. Multumesc ca existi,chiar daca prezenta ta e din ce in ce mai rara. No, haidem la un vin fiert:)!
Cum sa te am? Cand Dumnezeu se joaca cu mine, indreptandu-ti privirea doar spre altii. Cum sa te am cand tu existi doar pentru ea, nu pentru tine in principiu? Cum sa te am cand n-ai sa stii niciodata toate lucrurile astea?
Am sa te privesc fix in ochi! Si stim amandoi ce inseamna asta.
E ciudat cum din toate frustrarile astea un singur om ma poate scoate din toate rahaturile mele emotionale de nerezolvat si incredibil de complicate. Cum prin simpla lui prezenta el reuseste tot timpul sa ma calmeze. Sa realizez ca oceanul de pesti nu e format doar din mal, si ca pestii buni sunt undeva la mari adancimi si undeva departe de mal. Poate sentimentele mele pentru el nu se vor sfarsi niciodata, cel putin nu in totalitate. Dar ma bucur ca stie atat de bine cum sa ...'schimbe subiectul'. El ma face sa ii uit pe toti. Si toti sa devina nesignifianti. Multumesc ca existi,chiar daca prezenta ta e din ce in ce mai rara. No, haidem la un vin fiert:)!
marți, 14 octombrie 2008
16 ani
Pesimism.
Persistenta.
Nu-i inclinatia mea.
Nu pricep.
Confuzie.
Iubire.
Nerusinare.
Nerespect
Lieeeer!
can't please you.
incapatanare.
ambitionare.
confuzie...
persistenta
pesimism..
teribilism.
nervozitate.
greata.
raceala.
indecizie.
neconventional.
stupiditate.
astea sunt cuvintele care ma reprezinta atat de bine in momentul asta. Atat de bine. Nu inteleg cum un lucru care asta vara l-am inteles atat de bine, acum nu mai am deloc incredere in el,deloc incredere in mine. Cum toata munca mea de o vara s-a dus de rapa. Nu inteleg cum reusesc unii sa ma doboare atat de usor doar prin cuvinte. Cuvintele sunt uitabile. Dar totusi, ma slabesc si ma lasa fara vlaga.
Trist. Speram sa nu mai ajung asa
Persistenta.
Nu-i inclinatia mea.
Nu pricep.
Confuzie.
Iubire.
Nerusinare.
Nerespect
Lieeeer!
can't please you.
incapatanare.
ambitionare.
confuzie...
persistenta
pesimism..
teribilism.
nervozitate.
greata.
raceala.
indecizie.
neconventional.
stupiditate.
astea sunt cuvintele care ma reprezinta atat de bine in momentul asta. Atat de bine. Nu inteleg cum un lucru care asta vara l-am inteles atat de bine, acum nu mai am deloc incredere in el,deloc incredere in mine. Cum toata munca mea de o vara s-a dus de rapa. Nu inteleg cum reusesc unii sa ma doboare atat de usor doar prin cuvinte. Cuvintele sunt uitabile. Dar totusi, ma slabesc si ma lasa fara vlaga.
Trist. Speram sa nu mai ajung asa
Marti,maine miercuri.
Ba(da, stiu ca suna nefeminin dar mie atat de putin imi pasa acum), atat a fost. Nu mai pot. Cum sa mergi la scoala si sa nu poti sa iti tii gatul drept? Cum sa iti fie lene sa te trezesti din pat dimineata si sa tragi covoru cu scaun ca sa iei hainele, si sa te schimbi pe sub patura, ca la naiba e frig daca iesi de sub patura, plus ca e intuneric afara.
Asta mi-e cel mai urat in perioada asta. Macar daca incep ziua cu lumina,parca tot iti da senzatia de o zi mai buna inainte. Asa, mergand pe intuneric, imi privesc umbra care se intinde pana pe sosea, calcata de toate masinile care te orbesc de la cei 300 de metri departare. Iti calca toti umbra. Nici macar atata respect nu au. Sau poate e lumina stalpilor de vina ca indreapta umbra in directia aia.
Ce poate fi mai urat ca o curte de liceu goala, nici macar un boboc care se chinuie sa invete sa fumeze. Nici macar atat. E pur si simplu pustiu. Putini se trezesc la ora aia.
Scarile liceului nu-s inca pline de mucurile de tigara. Magazinul nici macar nu s-a deschis. Nu au ajuns inca sendvisurile la 20 de mii sau piersicile stricate la 15 mii. (Scump domle scump).
Cand ajungi in clasa, mai vezi pe cate unu intr-un colt mai trist, mai ganditor. Eu, cu o fata de om care parca n-a dormit toata noaptea ca a baut ca un idiot, sau care nu a dormit din cine stie ce alt motiv tampit(da, tampit. Nu-ti arunca somnul de maxim 7h pe nimic! ).. ma gandesc atunci... la ce naiba te poti gandi la 7.30? Doar daca te gandesti ce bun era tortu ala de acasa sau ce moale era patul din camera.
Eu tot timpul mi-aduc aminte in fiecare dimineata de chitara mea care n-am mai atins-o de ceva timp . Praful se asterne pe ea intre fiecare coarda. Degetele mele ii duc dorul. Si uit tot timpul. In timpul zilei nu-mi aduc niciodata aminte de ea. Saraca.
Sunt chestii mult mai importante decat sa ma plang de invatamantul nostru superb, intr-adevar. Oh well, cred ca asta e modalitatea mea de a ma trezi desi nu prea a avut efect pana acum.
Concluzia? Ce viata minunaaaaata.
Asta mi-e cel mai urat in perioada asta. Macar daca incep ziua cu lumina,parca tot iti da senzatia de o zi mai buna inainte. Asa, mergand pe intuneric, imi privesc umbra care se intinde pana pe sosea, calcata de toate masinile care te orbesc de la cei 300 de metri departare. Iti calca toti umbra. Nici macar atata respect nu au. Sau poate e lumina stalpilor de vina ca indreapta umbra in directia aia.
Ce poate fi mai urat ca o curte de liceu goala, nici macar un boboc care se chinuie sa invete sa fumeze. Nici macar atat. E pur si simplu pustiu. Putini se trezesc la ora aia.
Scarile liceului nu-s inca pline de mucurile de tigara. Magazinul nici macar nu s-a deschis. Nu au ajuns inca sendvisurile la 20 de mii sau piersicile stricate la 15 mii. (Scump domle scump).
Cand ajungi in clasa, mai vezi pe cate unu intr-un colt mai trist, mai ganditor. Eu, cu o fata de om care parca n-a dormit toata noaptea ca a baut ca un idiot, sau care nu a dormit din cine stie ce alt motiv tampit(da, tampit. Nu-ti arunca somnul de maxim 7h pe nimic! ).. ma gandesc atunci... la ce naiba te poti gandi la 7.30? Doar daca te gandesti ce bun era tortu ala de acasa sau ce moale era patul din camera.
Eu tot timpul mi-aduc aminte in fiecare dimineata de chitara mea care n-am mai atins-o de ceva timp . Praful se asterne pe ea intre fiecare coarda. Degetele mele ii duc dorul. Si uit tot timpul. In timpul zilei nu-mi aduc niciodata aminte de ea. Saraca.
Sunt chestii mult mai importante decat sa ma plang de invatamantul nostru superb, intr-adevar. Oh well, cred ca asta e modalitatea mea de a ma trezi desi nu prea a avut efect pana acum.
Concluzia? Ce viata minunaaaaata.
luni, 13 octombrie 2008
Ideea de a gresi
De multe ori tindem sa invinuim pe altii pentru greselile facute de noi. Nu vrem sa acceptam ideea ca noi suntem cei care defapt gresesc. Orice efect al unei greseli facute la urma urmei au loc asupra noastra, nu asupra celora care ii invinuim. Si intr-un sfarsit,tot noi avem de tras in urma lor.
De ce gresim? Simtim uneori nevoia de a iesi din monotonia perfecta..care pana si ea este perfecta.. Simtim nevoia de a face cate o chestie imatura din cand in cand. Ati observat cum uneori oamenii care par cele mai inteligente persoane sa faca un act de imaturitate completa, de iti vine sa-i rupi parul? (existent sau nu) ...(de pe cap).
Am mai observat cum cei ingrozitor de imaturi..uneori poti purta o discutie care te poate marca de ramai uimit. Poate, si eu uneori ma plictisesc sa fiu aceeasi fata. Poate de aia imi schimb stilul de imbracaminte, poate de-aia imi schimb modul de gandire constant. Totul din cauza greselilor. Ar trebui sa fim recunoscatori deci ca mai gresim.
Doar ca ...uneori doare atat de mult sa gresesti. Simti urmarile dureroase peste tot pe pielea ta. Si e mai trist cand gresesti si ai un timp atat de scurt pentru a hotari o viitoare actiune(care si ea poate sa fie o greseala la urma urmei).
Viata este atat de imprevizibila. Nu stii cand gresesti si cand poti sa previi asta. Uneori chiar n-as vrea sa mai gresesc. La mine, monotonia este formata din greseli. Greselile constante care desi ma scot din normalul de zi cu zi... deja m-am plictisit de ele. Toate actiunile noastre devin plictisitoare la un moment dat.
Stii ceva? M-am plictisit. De tot. De tine. De voi. De nenorocitii care intr-un final toti ajung sa fie la fel. Si noi de asemenea care intr-un final suntem aceleasi curve.
Cand se va termina razboiul asta interminabil dintre sexe din creierul meu?
Please stop. Please.
duminică, 12 octombrie 2008
Astazi...
Astazi traiesc mai multe sentimente decat in mod normal. Astazi trebuie sa iau anumite decizii. Simple, dar greu sa ma hotarasc asupra lor.
Astazi... au pornit in mine. Astazi simt mai intens. N-a trecut mult ce-i drept. N-a trecut mult cat sa imi incalc anumite principii. Dar poate totusi nu mi-am incalcat promisiunea inca. Trebuie doar sa imi dovedeasca anumite lucruri si sa fie altfel fata de restul. Daca intr-adevar va fi diferit, atunci nu voi putea sa mai zic ca mi-am incalcat promisiunea mea. Va fi chiar perfect. Voi fi fericita..si daca el va fi cum as vrea sa fie.. si el va fi fericit. Mai fericit decat inainte.
Ambiguu tare nu? Da, mi s-a intamplat des astazi. Astazi putini ma vor intelege. Putini vor intelege ce simt. As vrea sa nu fi fost atat de sigura pe mine in anumite privinte, pentru ca anumite sperante mi s-au format si anumite ganduri au inceput sa-mi rascoale imaginatia si gandirea in principiu.
Stiti senzatia aia de inceput, cand nu ai chef de nimic, vrei doar sa fii fericit, sa razi in prostie de parca ai fi beat. Sa nu faci altceva decat sa te gandesti cum esti in momentul ala, sa nu tii minte ce ai facut cu o zi in urma sau ce vei face ziua urmatoare...doar sa te plimbi prin camera visator? Sa te uiti pe balcon la cerul cenusiu si norii care prind diverse forme?
Azi...sunt schimbata.
Astazi... au pornit in mine. Astazi simt mai intens. N-a trecut mult ce-i drept. N-a trecut mult cat sa imi incalc anumite principii. Dar poate totusi nu mi-am incalcat promisiunea inca. Trebuie doar sa imi dovedeasca anumite lucruri si sa fie altfel fata de restul. Daca intr-adevar va fi diferit, atunci nu voi putea sa mai zic ca mi-am incalcat promisiunea mea. Va fi chiar perfect. Voi fi fericita..si daca el va fi cum as vrea sa fie.. si el va fi fericit. Mai fericit decat inainte.
Ambiguu tare nu? Da, mi s-a intamplat des astazi. Astazi putini ma vor intelege. Putini vor intelege ce simt. As vrea sa nu fi fost atat de sigura pe mine in anumite privinte, pentru ca anumite sperante mi s-au format si anumite ganduri au inceput sa-mi rascoale imaginatia si gandirea in principiu.
Stiti senzatia aia de inceput, cand nu ai chef de nimic, vrei doar sa fii fericit, sa razi in prostie de parca ai fi beat. Sa nu faci altceva decat sa te gandesti cum esti in momentul ala, sa nu tii minte ce ai facut cu o zi in urma sau ce vei face ziua urmatoare...doar sa te plimbi prin camera visator? Sa te uiti pe balcon la cerul cenusiu si norii care prind diverse forme?
Azi...sunt schimbata.
Visul meu stupid de-aseara
Cred ca unul din lucrurile care iti pot marca o zi intreaga sunt visele care au loc in timpul noptii..intr-un somn adanc de care nu poti avea parte in timpul saptamanii.
Visul de aseara a fost putin cam ...deranjant. In sensul ca reflecta una din cele mai adanci dorinte ale mele si de care nu vreau sa imi aduc aminte prea des pentru a nu ma ...tachina ca sa spun asa ca nu pot face rost prea devreme de acel lucru.
De ce bat atata campii? Si-asa e destul de evident din una din postarile mele anterioare. Am visat ca trebuia sa ma duc la Bucuresti, din nu stiu exact ce motiv, si ma duceam fix dupa scoala ca aveam ceva bani la mine,mama stia, si aveam tren pe la 4 si ceva.. Ajung in gara, plecand imediat dupa scoala, si urc in primul tren care era acolo. Era portocaliu si avea niste scaune foarte ciudate..erau ca la autobuz, ferestrele erau foarte mari si curate, erau tip vagon si erau unele scaune tip pat in diverse forme de triunghi si alte lucruri (cum poate mintea mea sa creeze un vis cu scaune in forma de pat in forma de triunghi? hmm looked a bit like a pizza..err nevermind). Ce era mai ciudat: cand am urcat si au mai urcat cativa oameni aud o voce sictirita zicand 'Atentie se inchid usile' . Foarte ciudat. Insa am observat ca parca trenul o luase in directia gresita. Intreb un domn in costum : stiti cumva unde merge acest tren?
El : nu stiu exact...cred ca Garla.
Eu: Garla fiind ultima statie? (Mi-am adus aminte ca am vazut pe infofer ca inainte de trenu de Bucuresti era si un tren spre Garla)
El : Da.
Eu : bine multumesc atunci
Cobor la prima statie si ma gandesc daca e necesar sa imi cumpar bilet sa ma intorc sau puteam sa o iau pe jos. Vad mai multe indicatoare care aratau spre diverse localitati de care nu auzisem, (da, nici de Garla nu pot sa garantez ca exista dar fie) printre care intr-un final vad Bacau 648m. Am zis ca n-are rost si ca probabil am timp sa merg pe jos, si am pornit pe jos inapoi.
Prin nu stiu ce minune am ajuns acasa si m-am luat de vorba cu mama,iar pe la 5 si ceva am zis ca bai pierd trenul. Si m-am dus sa imi mai iau niste lucruri esentiale gen pijama, periuta de dinti etc.
Ajungand in gara, cumpar bilet,plec cu trenul, in sfarsit cel bun. Dupa aia imediat eram deja in Bucuresti, eram in statiile de metrou, m-am intalnit cu fratele meu, m-am dus la el. Dupa aceea din nu stiu ce minune, am ajuns inapoi in Bacau, iar duminica cum ar fi ziceam ca trebuie sa ma intorc la bacau dar defapt ma duceam spre bucuresti.
De aici chiar nu prea am mai inteles nimic din ce se intampla dar e putin cam traumatizant sa ajungi sa visezi chestia asta..
Abia astept sa te revad, chiar daca toti te urasc.
Visul de aseara a fost putin cam ...deranjant. In sensul ca reflecta una din cele mai adanci dorinte ale mele si de care nu vreau sa imi aduc aminte prea des pentru a nu ma ...tachina ca sa spun asa ca nu pot face rost prea devreme de acel lucru.
De ce bat atata campii? Si-asa e destul de evident din una din postarile mele anterioare. Am visat ca trebuia sa ma duc la Bucuresti, din nu stiu exact ce motiv, si ma duceam fix dupa scoala ca aveam ceva bani la mine,mama stia, si aveam tren pe la 4 si ceva.. Ajung in gara, plecand imediat dupa scoala, si urc in primul tren care era acolo. Era portocaliu si avea niste scaune foarte ciudate..erau ca la autobuz, ferestrele erau foarte mari si curate, erau tip vagon si erau unele scaune tip pat in diverse forme de triunghi si alte lucruri (cum poate mintea mea sa creeze un vis cu scaune in forma de pat in forma de triunghi? hmm looked a bit like a pizza..err nevermind). Ce era mai ciudat: cand am urcat si au mai urcat cativa oameni aud o voce sictirita zicand 'Atentie se inchid usile' . Foarte ciudat. Insa am observat ca parca trenul o luase in directia gresita. Intreb un domn in costum : stiti cumva unde merge acest tren?
El : nu stiu exact...cred ca Garla.
Eu: Garla fiind ultima statie? (Mi-am adus aminte ca am vazut pe infofer ca inainte de trenu de Bucuresti era si un tren spre Garla)
El : Da.
Eu : bine multumesc atunci
Cobor la prima statie si ma gandesc daca e necesar sa imi cumpar bilet sa ma intorc sau puteam sa o iau pe jos. Vad mai multe indicatoare care aratau spre diverse localitati de care nu auzisem, (da, nici de Garla nu pot sa garantez ca exista dar fie) printre care intr-un final vad Bacau 648m. Am zis ca n-are rost si ca probabil am timp sa merg pe jos, si am pornit pe jos inapoi.
Prin nu stiu ce minune am ajuns acasa si m-am luat de vorba cu mama,iar pe la 5 si ceva am zis ca bai pierd trenul. Si m-am dus sa imi mai iau niste lucruri esentiale gen pijama, periuta de dinti etc.
Ajungand in gara, cumpar bilet,plec cu trenul, in sfarsit cel bun. Dupa aia imediat eram deja in Bucuresti, eram in statiile de metrou, m-am intalnit cu fratele meu, m-am dus la el. Dupa aceea din nu stiu ce minune, am ajuns inapoi in Bacau, iar duminica cum ar fi ziceam ca trebuie sa ma intorc la bacau dar defapt ma duceam spre bucuresti.
De aici chiar nu prea am mai inteles nimic din ce se intampla dar e putin cam traumatizant sa ajungi sa visezi chestia asta..
Abia astept sa te revad, chiar daca toti te urasc.
sâmbătă, 11 octombrie 2008
un weekend memorabil
Weekendul a inceput frumos. Amenda RATB de bacau (da,ma rog autobuzele noastre frumoase fara niciun nume) din primele ore dupa scoala chiar. Partea faina era ca o vazut ca n-aveam niciun ban la mine nenea ala da el nu frate acuma te iau la politie si iti fac referat. Like..what the hell is 'referat' ? Ma duce dincolo de graninta pentru marea infractiune care am savarsit-o ? Ce pot pati? Is la liceu bun, el nici macar nu stiu daca are vreo facultate. Whatever. Ideea este ca n-am platit amenda. Prima mea amenda ever in afara de cele de la biblioteca:> Societatea nu stie cum sa ia bani de pe unde apuca,chiar si de la copchii ca doar ce naiba, au salariu.
Spre seara, a fost mai bine, doar ca naspa ca nu prea imi gasesc cardul meu. Si pe langa card mi-am adus aminte ca nici buletinul nu prea l-am mai vazut..acuma am si mai multe griji, doar asa ca sa imi fac weekendul mai frumos.
Sper ca macar de acuma sa fie mai bine..chiar sper..
La multi ani,tata!
La multi ani, Diana!
>:D<
Spre seara, a fost mai bine, doar ca naspa ca nu prea imi gasesc cardul meu. Si pe langa card mi-am adus aminte ca nici buletinul nu prea l-am mai vazut..acuma am si mai multe griji, doar asa ca sa imi fac weekendul mai frumos.
Sper ca macar de acuma sa fie mai bine..chiar sper..
La multi ani,tata!
La multi ani, Diana!
>:D<
miercuri, 8 octombrie 2008
A domina sau a fi dominat
Oamenii vor ori sa domine ori sa fie dominati. Astea sunt cele doua mari categorii. Sa conduca sau sa fie condusi. De asta toate "razboaiele intre sexe"..de aia sexul tare si frumos. Femeile vor sa fie dominate, chiar daca multe din ele nu vor sa recunoasca asta, iar barbatii sa domine(ei stiu asta). Ne place sa fim condusi de niste ate, sa fim niste marionete intr-un teatru de papusi... nu ne place sa luam decizii asupra vietii noastre pentru ca o singura decizie poate sa distruga tot. Sau macar pentru o perioada de timp. De aceea multi preferam sa fim acele marionete. Sa ni se spuna cand sa miscam,sa respiram...Ne-ar conveni sa ne cada piciorul de lemn si sa nu simtim nimic. Sa nu ne doara si sa il lipim cu Superglue. Fara sange, fara durere. Ne-ar place sa ia altcineva deciziile importante pentru noi. Poate nu ne-ar place ca ei sa intervina in teritoriul nostru, am vrea sa mai luam si noi unele decizii...insa..nu le putem amesteca. Ori una,ori alta.
Sa ne spuna cineva cand sa dam cu ciocanul in cui, cand sa ripostam, cand sa mancam sanatos si cand nu. De ce sa ne complicam existenta punandu-ne unele intrebari atat de neimportante. De ce sa nu avem pe cineva care sa ne fereasca de ce e rau si ce e bun? Sa fim condusi, ca intr-un vals sau intr-un tango.
Cu referire la chestia cu femeile care deobicei sunt dominate. Aceasta generalizare se face si la dansuri. Tot timpul femeia va fi cea condusa. Tot timpul pentru ea va fi mai usor.
Da, stiu ca sunt fata, si stiu ca practic indirect eu ma fac o femeie plangacioasa si ... dominata. Suntem usor de manipulat, ce mai? Nu noi suntem cele care plang dupa orice natarau care are niste texte mai interesante decat 'ce faci, papusa?' si 'ochii tai ca .....' (folosind evident o comparatie mai inteligenta decat cea care imi vine mie in cap acum). Nu noi ne facem griji din toate prostiile? Nu noi suntem cele care preferam sa facem niste usoare isterii intai, abia dupa aceea sa cautam solutii rationale? Nu noi alergam in bratele lui cand suferim din diverse motive? Asta ne place domnule! Ocrotire si ingrijirea. Nu putem avea grija de noi. De-aia poate uneori...prefer sa fiu o marioneta. Sa nu fiu responsabila de cum actionez. Sa nu existe critici asupra comportamentului meu.
si deci...
tu vrei sa domini sau sa fii dominat?
Sa ne spuna cineva cand sa dam cu ciocanul in cui, cand sa ripostam, cand sa mancam sanatos si cand nu. De ce sa ne complicam existenta punandu-ne unele intrebari atat de neimportante. De ce sa nu avem pe cineva care sa ne fereasca de ce e rau si ce e bun? Sa fim condusi, ca intr-un vals sau intr-un tango.
Cu referire la chestia cu femeile care deobicei sunt dominate. Aceasta generalizare se face si la dansuri. Tot timpul femeia va fi cea condusa. Tot timpul pentru ea va fi mai usor.
Da, stiu ca sunt fata, si stiu ca practic indirect eu ma fac o femeie plangacioasa si ... dominata. Suntem usor de manipulat, ce mai? Nu noi suntem cele care plang dupa orice natarau care are niste texte mai interesante decat 'ce faci, papusa?' si 'ochii tai ca .....' (folosind evident o comparatie mai inteligenta decat cea care imi vine mie in cap acum). Nu noi ne facem griji din toate prostiile? Nu noi suntem cele care preferam sa facem niste usoare isterii intai, abia dupa aceea sa cautam solutii rationale? Nu noi alergam in bratele lui cand suferim din diverse motive? Asta ne place domnule! Ocrotire si ingrijirea. Nu putem avea grija de noi. De-aia poate uneori...prefer sa fiu o marioneta. Sa nu fiu responsabila de cum actionez. Sa nu existe critici asupra comportamentului meu.
si deci...
tu vrei sa domini sau sa fii dominat?
luni, 6 octombrie 2008
Astenie de toamna...?
'A venit a venit toamna...acopera-mi inima cu ceva.'
Hm.. nu ma simt implinita daca a venit toamna. Nu ma simt nici dezamagita. Sunt dezamagita din anumite puncte de vedere dar nicio legatura cu toamna. De toamna sunt intotdeauna dezamagita. Aceleasi frunze aramii tot timpul. Nici macar nu formeaza covorul despre care tot spunem noi in compunerile noastre din clasa 1a. De covorul multicolor. De minunatiile naturii cand se schimba,cand isi da jos haina, devine usor usor nuda. Nu.. nu ma impresioneaza. La fel si iarna. Singurul anotimp care chiar l-am iubit sincer de cand eram mica. De zapada sa.. valul de nea ce acopera casutele cu hornuri fumegande. Suna a Alecsandri asta. Da... de cativa ani nu mai e la fel. As vrea sa prind o iarna..sa fie luna plina, sa ma urc pe un acoperis, sa am un hanorac gros si o ciocolata calda. Ca o imagine din desene animate, cu pisicile care se uita la luna plina. Eu sa fiu pisica. Sa imi fie frig si sa simt nevoia de a ma incalzi. Da, nu sunt ceea ce multi ar crede. Nu sunt fata care nu se lasa doborata. Nu sunt fata care sta in banca si rade in continuu si care nu e niciodata trista. Nu sunt deloc asa. Undeva in spatele tuturor aparentelor se ascunde o fetita iubareata de ciocolata calda, de plapumi de zapada, de ingerasi, de baietii romantici carora le plac fulgii din parul fetelor. Iubareata in general. As vrea sa retraiesc unele clipe din iarna, de cand eram mica. Zapada din alocuri galbena(din habar nu am ce motive:) ),cum ieseau omuleti de care intr-un final imi era frica ca ma vor urmari pana la bloc. De-aia le construiam fata tot timpul spre strada. Sa nu vada unde ma duc cand urc in scara..sa nu cumva sa ma urmareasca.
Un singur lucru nu imi place la iarna. Cateii vagabonzi, uzi si cu ochii rosii care dimineata la 6 stau la usa unui magazin care se deschide abia la 9. Deschid ochii la fiecare pas care trece pe langa ei..si le vezi ochii injectati.
Vreau iarna mea de altadata.
Hm.. nu ma simt implinita daca a venit toamna. Nu ma simt nici dezamagita. Sunt dezamagita din anumite puncte de vedere dar nicio legatura cu toamna. De toamna sunt intotdeauna dezamagita. Aceleasi frunze aramii tot timpul. Nici macar nu formeaza covorul despre care tot spunem noi in compunerile noastre din clasa 1a. De covorul multicolor. De minunatiile naturii cand se schimba,cand isi da jos haina, devine usor usor nuda. Nu.. nu ma impresioneaza. La fel si iarna. Singurul anotimp care chiar l-am iubit sincer de cand eram mica. De zapada sa.. valul de nea ce acopera casutele cu hornuri fumegande. Suna a Alecsandri asta. Da... de cativa ani nu mai e la fel. As vrea sa prind o iarna..sa fie luna plina, sa ma urc pe un acoperis, sa am un hanorac gros si o ciocolata calda. Ca o imagine din desene animate, cu pisicile care se uita la luna plina. Eu sa fiu pisica. Sa imi fie frig si sa simt nevoia de a ma incalzi. Da, nu sunt ceea ce multi ar crede. Nu sunt fata care nu se lasa doborata. Nu sunt fata care sta in banca si rade in continuu si care nu e niciodata trista. Nu sunt deloc asa. Undeva in spatele tuturor aparentelor se ascunde o fetita iubareata de ciocolata calda, de plapumi de zapada, de ingerasi, de baietii romantici carora le plac fulgii din parul fetelor. Iubareata in general. As vrea sa retraiesc unele clipe din iarna, de cand eram mica. Zapada din alocuri galbena(din habar nu am ce motive:) ),cum ieseau omuleti de care intr-un final imi era frica ca ma vor urmari pana la bloc. De-aia le construiam fata tot timpul spre strada. Sa nu vada unde ma duc cand urc in scara..sa nu cumva sa ma urmareasca.
Un singur lucru nu imi place la iarna. Cateii vagabonzi, uzi si cu ochii rosii care dimineata la 6 stau la usa unui magazin care se deschide abia la 9. Deschid ochii la fiecare pas care trece pe langa ei..si le vezi ochii injectati.
Vreau iarna mea de altadata.
duminică, 5 octombrie 2008
Ramas bun prietene
Pur si simplu nu puteai sa te abtii nu? Nu ai stiut sa stapanesti simturile tale de animal primitiv:). Uneori doare.. Doare cand stiu ca si ea trece prin ce am trecut si eu doar ca in cazul ei, ea e mai fericita. Si eu sunt fericita. De cateva zile simt ca iubesc si ma simt chiar bine. Dansez, cant, ma simt apreciata intr-o oarecare masura. Nu de tine ce-i drept. Mai ai pretentia ca noi sa fim buni prieteni. De unde cand tu nu ai putut sa fii sincer si nu poti fi nici macar acum. Nu ai cum. As fi vrut sa nu fie asa. As fi vrut sa alergam ca doi nebuni din titan pana in piata muncii.As fi vrut sa nu ne mai simtim picioarele si sa ne oprim pe o banca si sa ne unim buzele. Sa fi urcat pe TNB, sa fi baut o cola la motoare, sa fi stat in Eroilor 10 minute pana venea un metrou. Sa fi auzit vocea aia enervanta cu 'Atentie se-nchid usile!'. Acum, abia astept sa ajung acolo. Dar nu pentru tine. Ci pentru mine...pentru ca acolo uit de mine..uit de tot ce a fost si ce este...Uit ca tu ai fost un nenorocit. Zilele astea probabil ai primit ...atatea pseudonime din partea mea de care probabil nu ai sa afli niciodata. Pentru ca de fiecare data cand ma vei saluta, eu ma voi preface ca sunt fericita si ca tu nu ai avut niciun impact vreodata asupra mea. Si in curand nu vei mai avea deloc. Adio.
joi, 2 octombrie 2008
Back
Hei there guys. Mi-am adus aminte de blog si mi-am adus aminte ca ar trebui putin refacut. Da,treaba de neprofesionist ce am facut pe aici dar hei, e un inceput, e o dupa amiaza plina de teme si plina de stres, ce altceva poti face decat un blog? :P
Cu timpul o sa mai public cateva din ideile mele despre viata. Hope to read you guys around! >:D<
Abonați-vă la:
Postări (Atom)