Traiesc fix o senzatie ca in filme.
Ninge, se depune zapada peste tot.. Asta pe vocea lui Louis Armstrong.
Give me your lips for just a moment,
And my imagination will make that moment live.
Da, asta as vrea. Niste buze. Nu sa le contopesc cu ale mele. Niste buze vorbitoare. Sa ies acum cu cineva, sa ne plimbam intr-o cafenea si intr-o librarie, sa iesim si fulgii sa se aseze pe genele noastre. Da, inspirat dintr-un fapt real:).
Ah, canta saxofonul. Ma simt imbratisata, simt cum toti fiorii ma trec. Stau pe scaun, cu castile pe urechi. Stiti imaginea aceea de stat pe un acoperis de casa, intr-un hanorac gros si ciocolata calda? N-am ciocolata calda doar.
Vreau o cafea, extra-zucchero. Vreau sa alunec pe gheata de pe trotuar, sa tremur de frig, sa ma ia cineva in brate chiar daca cu tot cu geaca mea enorma sunt greu de cuprins.
Vreau. Vreau un vin fiert! Sa rad atat de tare, sa-mi dea lacrimile de ras, sa rad atat de tare pe o melodie atat de calma, sa rad incat sa rasune peste tot. Sa arat cat de fericita sunt ca ai venit, doamna. Da, te-astept de mult timp, si stiai asta. Si-ti multumesc ca ai ajuns. Indiferent ca toti te urasc, poate anul asta totusi imi indeplinesti dorinta. Gandeste-te ca multi dintre noi la anul pe vremea asta nu mai sunt copii. Daca nu pentru mine, atunci pentru ei, acorda-le ocazia sa vada cat de frumoasa esti. Lasa-ti zapada peste tot, lasa-ne sa ne bucuram de ea.
Sunt atat de entuziasmata, ca imi tremura degetele. Insa suspin.
How I wish you would be here for me,with me.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu