E atat de ciudat sa revezi datile astea. Sunt peste tot. Calendare, caiete, jurnal(da, detin un jurnal ciudatel), tabla... commenturi pe hi5.
E ciudat ... difera doar anul. Cate s-au putut schimba intr-un singur an. Relatiile mele cu oamenii sunt total diferite, eu am un mod total diferit de gandire. Bine,era normal sa se intample asta, doar ca privesc altfel multe situatii. Si imi pare rau cand ma gandesc ca ma schimb atat. Ca ma maturizez. Da, si iata cum ajungem din nou la subiectul timp si schimbare, de care toti se tem acuma, si de care toti se feresc. Nimeni nu vrea sa creasca. Nici eu.
Ma sperie ideea de tigani de 12-13 ani care scuipa fete in fata, de copchii ai strazii perversi care freaca bete intre picioare (not kidding, surse reale:| ) din Bucuresti...dar in acelasi timp, abia astept. Pentru ca m-am plictisit de Bacau, m-am plictisit de aceleasi locuri de vizitat. M-am plictisit sa nu pot sa merg pe insula decat vara, si iarna doar in subway. M-am plictisit sa ma stresez cu fizica vietii, cu chimia si cu toate.
Vreau sa ajung acolo, unde nu mai conteaza daca ai caiet sau pix. Nu conteaza daca te duci sau nu. Nu conteaza daca e vara sau iarna. Poti sa faci ce vrei. Mai putin terasa La Motoare care se inchide pe timpul iernii din cate am inteles.
Vreu sa ma duc iar in varful unui munte, deasupra norilor, sa alerg ametita si sa tip dume tampite ale youtube-ului si sa nu-mi pese ca rad ceilalti de mine, chiar si generatia de cocalari-boboci. Sa fiu doar eu, si sa nu-mi simt picioarele, si sa tip de fericire, si sa fie remediul tuturor problemelor.
Si-as vrea sa mai innot in marea sarata si tulbure, sa fac ca o sirena pe sub apa, sa fiu mandra ca stiu sa innot si sa fac pluta fara cursuri speciale. Sa fiu mandra ca sunt libera. Chiar daca in curand multe din libertati aveau sa-mi fie furate.
Ce se-aude in casti? You can't always get what you want. Oh, destin, esti atat de ironic uneori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu