marți, 2 decembrie 2008

So much for faith




Never have I been so dissapointed of my own town/country. Especially town.
De ce toti oamenii sunt atat de incruntati si supiciosi la vederea unor copii cu pancarde pe care scrie 'imbratisari gratuite'? De ce toti atat de incruntati si de speriati, mai ales cand suntem curati si zambitori?
Ideea campaniei Free Hugs n-a fost nici competitie, nici de a atrage mass-media. Ideea era pentru ca oamenii sa zambeasca si sa fie mai fericiti, mai linistiti.
De ce atat de grabiti? A fost 1 decembrie la naiba, ce aveati de facut? Majoritatea magazinelor erau inchise, 2 secunde pentru o imbratisare si un zambet nu era nicio problema.
De ce toate taxiurile treceau in viteza inainte sa se faca verde pentru ei? De ce un pas atat de grabit?!
Suntem in Bacau la naiba, e un oras de nimic, daca tot e un nimic, de ce nu il facem mai placut?
M-am saturat sa tot aud cat de rahat este tara noastra si sa nu se ia masuri. Si da, sunt in masura sa spun asta pentru ca eu am sustinut pentru prea mult timp ca nu este chiar atat de rau si ca ar trebui sa ne multumim ca totusi nu e lipsit de speranta totul : avem Subway-ul cu muzica de calitate buna, avem Folk Nights in Natura, avem ID Festul in vara, avem C.P.E.C.A aka antidrogul care se chinuie frate sa nu va mai drogati. Sa nu va mai ucideti degeaba. Am initiat pana si campania free hugs, si totul pentru societatea in care suntem, pentru a face tara asta un loc mai bun! Avem evenimente culturale, ceea ce nu poate fi mai minunat!
Pentru ce? Pentru ca orice parere buna a mea sa se sfarame in bucati, sa se dizolve si sa dispara, fara sa mai lase vreo urma.
Ca sa fiu pur si simplu acra si plictisita. Sa ma satur de toti oamenii de aici(da, cu exceptiile de rigoare). Sa incep din nou sa arunc hartii pe jos numai pentru ca oriunde as merge ori calc intr-o flegma, ori se lipeste o guma, ori vad un morman de mucuri de tigari.
Nu mai frate. Nu mai pot.



Un comentariu:

Ioana spunea...

trist, dar adevarat..