Ma intreb uneori. Daca te-as intalni, m-ai recunoaste, printre miile de schimbari, printre rasetele schimbate, zambete false, daca m-ai sti dupa cum eram eu candva.
Daca te-as lua de mana, ai simti aceeasi fluturi care i-as simti eu,daca ai zambi instant si ai simti ca plutesti.
Daca mi-as arunca pantofii in mare, si m-as arunca eu cu totul, cu haine, cu suflet... ai veni dupa mine?
Daca ti-as striga numele, ai raspunde?
Daca gatul meu sta la bronzat, asteptand un sarut de vampir, o alinare, l-ai alinta?
Ma intreb uneori unde au disparut atatia ani, atatea mii de zile, atatea sentimente acoperite de un strat gros de zapada, pierdute, ingropate in noroi, biodegradabile.
Unde au disparut atatea aventuri, acoperite de nisip, de valurile gentile. Unde suntem noi?
In ce oras mai esti? In ce secol traiesti?
Ma intreb uneori, cand ne-am schimbat atat...de la 2 adolescenti natangi, anti-sistem, cu blugi rupti si camasi in carouri. Unde au disparut toate conceptiile noastre puerile. Noi de ce ne-am maturizat?
Si daca ne-am maturizat, de ce nu impreuna?
Daca nu impreuna, de ce nu in acelasi loc?
Unde esti?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu