Reflexie

Doua concluzii am de spus.. intr-un mod cat mai ambiguu posibil. Cat sa nu inteleaga multi.

Mi se pare atat de ciudat sa plangi. Dar si mai ciudat e sa te privesti plangand. Sa te duci in baie sa te speli pe ochi si sa te intalnesti cu tine in oglinda. Sa iti reflecteze toata durerea si toate regretele tale din momentul acela. Sau in camera, plimbandu-te alene incercand sa te calmezi, crezand ca esti pe strada si mii de ochi te privesc. Macar de propria demnitate sa opresti lacrimile, macar pentru faptul ca poate e prea mult. Toti au plans o data la viata lor. Ori de la un film stupid (a, si s-a dovedit ca femeile plang din cauza hormonilor maternali or smth. ca sa nu fie doar din motivul 'femei', ci motive biologice ), ori de la o taietura cand erau mici. Si suntem toti atat de urati cand plangem. Figura noastra capata alta culoare, buza superioara ia o forma patratoasa. Si devine intreaga fata mai elastica. Uneori ma gandesc daca pur si simplu se incalzeste de la nervii aia si de la lacrimile calde...si daca e ca fierul..bate fierul cat e cald gen. Va dati seama? Fetile noastre vor putea avea forme dreptunghico-triunghi-molecularo-drepte. Da, n-au legatura una cu alta, si e imposibil anyway dar mintea mea bolnava asta a scos.
Si nasul nostru n-ar mai fi carn, rotund in varf, drept, rupt. Ar putea fi ca un nas de clovn. O sfera rotunda si rosie. Si ochii nostri ar fi denivelati si sprancenele nepensate , una pe-un obraz,cealalta pe frunte. Ah, ce lume buna ar fi atunci. Toti am fi urati. Insa, partea buna cand te vezi in oglinda, e ca vezi cum zambetul tau e atat de frumos, indiferent cum e in general. Conteaza ca ai o fata mai draguta cand zambesti, decat cand plangi ..

M-am razgandit. Scriu doar despre asta. Cealalta e enervanta si pentru mine, si nu vreau sa mai vorbesc despre ea. Noapte buna dragilor. Mos Nicolae fericit si voua.