O figura plapanda se iveste de sub plapuma pufoasa a unei camere intunecoase, cu jaluzelele trase, hainele imprastiate, un pisic dormind printre haine, fara sa-ti dai seama care e bluza si care e pisicul.
Marlena este o fata cuminte, nu chiuleste, nu sare peste teme. Indiferent cate probleme are pe suflet si cat ar vrea sa spuna ce are, reuseste tot timpul sa treaca curajoasa peste probele vietii.
De mica a fost crescuta intr-un mediu de militara, mama ei murind in jurul varstei de 5 ani. A crescut cu tatal ei,care o iubea nespus, dar care de asemenea inghitind prea multe de la viata, inclusiv moartea iubirii sale, a hotarat sa o invete de mica cu greul, sa poata depasi mai usor situatiile.
Marlena este adolescenta acum. Certurile cu tatal ei desigur is din ce in ce mai dese. In acelasi timp si vanataile se inmultesc.
Odata cu cresterea ei, tatal ei devine tot mai violent. Tot mai nesigur, si tot timpul are grija ca ea sa aiba multa ocupatie, pe langa cele normale: citit,invatat,pian.
Are grija tot timpul ca totul din casa sa luceasca, sa i se vada figura clar pe spatele unei linguri.
Tatal ei n-a suportat niciodata pisica. Nu-i da niciodata de mancare, ii arunca priviri urate de fiecare data cand pisica miauna dupa atentie sau mancare. Eventual ranea si pisica cat sa nu mai dea ochii cu el timp de 3 saptamani. Nu a fost niciodata in stare sa-l dea afara pentru ca Marlena il iubea prea mult ; a fost cumparat exact dupa cateva zile de la inmormantarea mamei ei.
In aceasta dimineata, Marlena nu mai este fericita. Nu s-a mai putut trezi cu acel zambet de zi noua, nu putea nici sa se forteze. Nu vroia sa-si faca ghiozdanul, nu vroia sa parcurga acelasi drum spre liceu. Nu vroia sa se intoarca acasa sa fie batuta din nou pentru ca n-a sters praful cum trebuie.
Nu mai vroia. Si-a luat in ghiozdan 2-3 haine, niste bani si a plecat unde-au dus-o picioarele.
Desigur, tatal n-a sunat la politie. A presupus ca dupa atatia ani de educatie se poate descurca singura, si isi va da seama ca va trebui sa se intoarca.
Dupa 4 zile...
'Corpul unei adolescente de 16 ani a fost gasit in adancurile unei paduri in apropierea judetului Ilfov. Se sustine ca a fost violata de multiple dati, bluzele ei fiind sfasiate, lasata dezbracata in padure. Nu exista urme de suspecti, insa politia cerceteaza in continuare.'
Dupa 3 ani...
Pisicul moare.
2013...
'Nu-i an bun. Urmez eu,nu? Vin acum.'
Si dadu un sut la scaun, lasandu-se atarnat de tavan.
If you don't like something change it. If you can't change it, change your attitude. Don't complain.
joi, 4 decembrie 2008
miercuri, 3 decembrie 2008
How to fall in love with a star
Vedeta huh? Asta esti?
Gresit. Esti in Romania. Da, vedeta, aici.
Haha crezi ca a mai auzit de tine cineva pe undeva? ma indoiesc.
Ma enerveaza ca multi devin atat de infumurati dupa atatia ani de vedetism. Si la urma urmei poate nu e vina lor, e normal sa aiba o anumita parere de ei, sa lase publicul tot timpul sa doreasca mai mult.
Dar e trist pentru oameni simpli ca mine care tot timpul traiesc cu senzatia ca sunt si ei oameni, si ei au fost candva ca mine.
Cat de gresit. Normal ca fiecare a avut copilaria lui, dar cel putin unii chiar nu cred ca ajung atat de mari din nimic.
Imi pare rau ca m-am atasat atat de tare de tine. Vedeto. Ma distrug singura intr-o oarecare masura.. avand in vedere ca nici macar nu ma cunosti, nici n-ai sa ma cunosti vreodata.doar daca din intamplare dau cu o cafea pe tine si cumva ai incepe sa comunici. Daar astea is fantezii,filme,scurt metraje, povesti,cum vrei tu.
De-aia m-am hotarat din momentul asta...sa nu te mai cunosc. Sa nu mai ascult povestile despre tine, sa nu mai ascult ce canti,ce spui, idealurile tale in viata.
I'm going to go on with my own life. Chiar daca tie nu-ti pasa de asta
Ah crap. (ce post de cacat)
Gresit. Esti in Romania. Da, vedeta, aici.
Haha crezi ca a mai auzit de tine cineva pe undeva? ma indoiesc.
Ma enerveaza ca multi devin atat de infumurati dupa atatia ani de vedetism. Si la urma urmei poate nu e vina lor, e normal sa aiba o anumita parere de ei, sa lase publicul tot timpul sa doreasca mai mult.
Dar e trist pentru oameni simpli ca mine care tot timpul traiesc cu senzatia ca sunt si ei oameni, si ei au fost candva ca mine.
Cat de gresit. Normal ca fiecare a avut copilaria lui, dar cel putin unii chiar nu cred ca ajung atat de mari din nimic.
Imi pare rau ca m-am atasat atat de tare de tine. Vedeto. Ma distrug singura intr-o oarecare masura.. avand in vedere ca nici macar nu ma cunosti, nici n-ai sa ma cunosti vreodata.doar daca din intamplare dau cu o cafea pe tine si cumva ai incepe sa comunici. Daar astea is fantezii,filme,scurt metraje, povesti,cum vrei tu.
De-aia m-am hotarat din momentul asta...sa nu te mai cunosc. Sa nu mai ascult povestile despre tine, sa nu mai ascult ce canti,ce spui, idealurile tale in viata.
I'm going to go on with my own life. Chiar daca tie nu-ti pasa de asta
Ah crap. (ce post de cacat)
marți, 2 decembrie 2008
So much for faith

Never have I been so dissapointed of my own town/country. Especially town.
De ce toti oamenii sunt atat de incruntati si supiciosi la vederea unor copii cu pancarde pe care scrie 'imbratisari gratuite'? De ce toti atat de incruntati si de speriati, mai ales cand suntem curati si zambitori?
Ideea campaniei Free Hugs n-a fost nici competitie, nici de a atrage mass-media. Ideea era pentru ca oamenii sa zambeasca si sa fie mai fericiti, mai linistiti.
De ce atat de grabiti? A fost 1 decembrie la naiba, ce aveati de facut? Majoritatea magazinelor erau inchise, 2 secunde pentru o imbratisare si un zambet nu era nicio problema.
De ce toate taxiurile treceau in viteza inainte sa se faca verde pentru ei? De ce un pas atat de grabit?!
Suntem in Bacau la naiba, e un oras de nimic, daca tot e un nimic, de ce nu il facem mai placut?
M-am saturat sa tot aud cat de rahat este tara noastra si sa nu se ia masuri. Si da, sunt in masura sa spun asta pentru ca eu am sustinut pentru prea mult timp ca nu este chiar atat de rau si ca ar trebui sa ne multumim ca totusi nu e lipsit de speranta totul : avem Subway-ul cu muzica de calitate buna, avem Folk Nights in Natura, avem ID Festul in vara, avem C.P.E.C.A aka antidrogul care se chinuie frate sa nu va mai drogati. Sa nu va mai ucideti degeaba. Am initiat pana si campania free hugs, si totul pentru societatea in care suntem, pentru a face tara asta un loc mai bun! Avem evenimente culturale, ceea ce nu poate fi mai minunat!
Pentru ce? Pentru ca orice parere buna a mea sa se sfarame in bucati, sa se dizolve si sa dispara, fara sa mai lase vreo urma.
Ca sa fiu pur si simplu acra si plictisita. Sa ma satur de toti oamenii de aici(da, cu exceptiile de rigoare). Sa incep din nou sa arunc hartii pe jos numai pentru ca oriunde as merge ori calc intr-o flegma, ori se lipeste o guma, ori vad un morman de mucuri de tigari.
Nu mai frate. Nu mai pot.
luni, 1 decembrie 2008
Un eu digital
Tasteaza-ma.
Parul si urechile.
Figura si mimica.
Tasteaza-ma
Gesturile, comportamentul,
Mâinile si unghiile.
Tasteaza-mi tricoul,
Decoltat,larg, mulat.
Tasteaza-mi pulpele carnoase,
Nasul mic si rotunjit,
Buzele pline si trandafirii.
Si genele lungi, si dintii albi.
Drepti.
Tasteaza-mi zâmbetul asa cum l-ai vrea tu.
Si lacrimile cu culoarea ta preferata.
Indiferent cât de straniu ar fi.
Fa-ma o artista,
Pudica si rusinoasa,
Ce traieste in poezii
Si literatura universala.
Ce canta niste corzi, nu conteaza care
De chitara,vioara poate chiar vocale.
Fa-ma realista,
Sa stiu ca doar tu
Ai putea fi tot ce-as dori,
Ca mi-ai oferi tot,
Arata tot.
Ca ai fi acel 'el'.
Tasteaza-ma cu toata ura si dorinta
Cu toata dragostea si neplacerea,
Tasteaza-ma exact asa cum vrei tu.
Priveste-ma,
M-ai creat.
Nu-mi spune nimic.
Nici ca esti mândru,
Nici ca sunt frumoasa.
Nu-mi spune cât ma adori.
Nici ca sunt tot ce ti-ai putea dori.
Priveste-ma doar,
Priveste-ma atent.
Iubeste-ma.
M-ai creat.
Tu mi-ai creat alunita de pe gât.
Tu mi-ai creat ochii
Si sprâncenele-mi pensate.
M-ai facut picioarele lungi,
Talie de viepse,
Pielea curata, lipsita de cosuri.
Am gresit.
Un cos se iveste, ascuns sub parul de pe frunte.
Dar sunt adorabila!
Fantastica, minunata!
Iubeste-ma dragule, sunt a ta.
Acum...
Sterge-ma.
Nu da niciun print.
Nu ma reciti.
Sterge-ma,
Pentru ca totul sa ramâna perfect.
Asa cum sunt acum.
O amintire perfecta.
Parul si urechile.
Figura si mimica.
Tasteaza-ma
Gesturile, comportamentul,
Mâinile si unghiile.
Tasteaza-mi tricoul,
Decoltat,larg, mulat.
Tasteaza-mi pulpele carnoase,
Nasul mic si rotunjit,
Buzele pline si trandafirii.
Si genele lungi, si dintii albi.
Drepti.
Tasteaza-mi zâmbetul asa cum l-ai vrea tu.
Si lacrimile cu culoarea ta preferata.
Indiferent cât de straniu ar fi.
Fa-ma o artista,
Pudica si rusinoasa,
Ce traieste in poezii
Si literatura universala.
Ce canta niste corzi, nu conteaza care
De chitara,vioara poate chiar vocale.
Fa-ma realista,
Sa stiu ca doar tu
Ai putea fi tot ce-as dori,
Ca mi-ai oferi tot,
Arata tot.
Ca ai fi acel 'el'.
Tasteaza-ma cu toata ura si dorinta
Cu toata dragostea si neplacerea,
Tasteaza-ma exact asa cum vrei tu.
Priveste-ma,
M-ai creat.
Nu-mi spune nimic.
Nici ca esti mândru,
Nici ca sunt frumoasa.
Nu-mi spune cât ma adori.
Nici ca sunt tot ce ti-ai putea dori.
Priveste-ma doar,
Priveste-ma atent.
Iubeste-ma.
M-ai creat.
Tu mi-ai creat alunita de pe gât.
Tu mi-ai creat ochii
Si sprâncenele-mi pensate.
M-ai facut picioarele lungi,
Talie de viepse,
Pielea curata, lipsita de cosuri.
Am gresit.
Un cos se iveste, ascuns sub parul de pe frunte.
Dar sunt adorabila!
Fantastica, minunata!
Iubeste-ma dragule, sunt a ta.
Acum...
Sterge-ma.
Nu da niciun print.
Nu ma reciti.
Sterge-ma,
Pentru ca totul sa ramâna perfect.
Asa cum sunt acum.
O amintire perfecta.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)